u sa infirme o afirmatie, se poate desfasura numai
in cadrul unui model. Modelul ne spune atit ceea ce facem cit si ceea ce vedem.
Este de observat ca experimentul, fiind bazat pe un model, va perfectiona acest
model. Daca la acel experiment mai participa si alte persoane, rezultatul
experimentului va fi interpretat de fiecare persoana pe baza propriilor modele.
Asta reconfirma ceea ce s-a spus deja si anume ca in fata aceleasi realitati
externe, fiecare persoana construieste propria realitate.

Se accentueaza din nou ca aceste consideratii sunt generate de modelul de hardware
al creierului. MDT nu este o teorie a cunoasterii ci o teorie a structurii de
hardware. Ceea ce teoria prezice in legatura cu cunoasterea sunt consecinte logice
ale functionarii structurii de hardware a creierului.

Exemplu: in urma cu citeva sute de ani, toata lumea stia ca Pamintul este centrul
Universului. Acest lucru era sustinut de o robusta structura de modele si era
confirmat zilnic prin interactia directa cu realitatea externa. In plus, in
Biblie, cel putin intr-o forma implicita, apare ca Pamintul este centrul
Universului. In acea perioada deci, idea ca Pamintul este centrul Universulul era
corecta.

In orice moment deci, creierul va considera "corecte" toate predictiile pe care le
face structura de modele, chiar daca structura este modificata in urma
experientei.

Acest mod de a vedea lucrurile ar putea fi considerat inacceptabil de catre
epistemologi, de exemplu, dar asta este ceea ce rezulta din analiza functiilor de
hardware ale creierului. Indiferent daca ne place sau nu, creierul nu poate face
decit ceea ce este posibil tehnic, pe baza principiului sau de functionare.

Termenul "gresit" poate sa puna ceva probleme. Daca, de exemplu, un model face
predictii gresite asta nu inseamna, de obicei, ca modelul are probleme de
constructie. Un model care face predictii gresite poate fi un model perfect
armonic sau logic. Termenul "gresit" asociat cu un model se refera doar la faptul
ca acel model nu este adecvat acelei realitati externe. Totusi acel model ar putea
fi adecvat altei realitati externe.

Exemplu: Modelul lui Newton este gresit in reflectarea comportamentului
obiectelor care se misca cu viteze comparabile cu viteza luminii (face predictii
gresite) desi el este corect (adecvat) reflectarii lumii mecanice la viteze foarte
mici in comparatie cu viteza luminii.

Termenii "corect/gresit" trebuie deci