a de a mai modifica modelul este tot mai
redusa. Asta poate fi considerata ca o deficienta de proiectare a creierului.

BF7: la BL6 am vazut ca un model stabil se afla' deja integrat in structura de
modele. Totusi, procesul acesta de integrare nu este simplu. Creierul este o
structura de prelucrare a informatiei neinchipuit de complexa. A armoniza un model
cu o intreaga structura de modele nu se poate face rapid. Acest proces inseamna
de a verifica, prin simulare, ca modelul nou inclus (sau pe cale sa fie inclus)
este armonic in raport cu foarte multe modele ale creierului. Supozitia teoriei
este ca aceasta integrare se face in principal in timpul somnului. Teoria prezice
deci (si se confirma si experimental) ca in fata unei probleme fara solutie, o
noapte de somn va ajuta la rezolvarea ei deoarece in procesul automat de
armonizare se pot obtine informatii si idei noi.

BF8: Facilitatea oricarui model de a avea acces la orice model al creierului.
Aceasta este o facilitate care este impusa de observatia directa. Totusi, termenul
de MZM a fost introdus ca fiind o structura de modele care se folosesc de obicei
impreuna si care controleaza o sectiune importanta a activitatii unui creier. De
exemplu, MZM-serviciu, MZM-viata de familie dar si orice alte domenii mai putin
complexe cum ar deprinderile si abilitatile profesionale de orice fel. De aici
supozitia ca unele modele pot avea acces mai usor la modelele care se afla in
acelasi MZM si mai greu daca se afla in locuri neprecizate dinainte. Faptul ca,
uneori, avem nevoie de "timp de gindire" poate sustine aceasta supozitie. O
structura informationala in care un model ar avea acces egal la oricare alt model,
nu ar fi o structura optimizata.

BF9: Orice model al creierului poate sa creeze si sa dezvolte orice element ca un
model. Noul model poate la rindul lui sa-si dezvolte oricare element ca un model.
Aceasta structura poate avea orice "adincime". Aici pot fi doar limitari
tehnologice.

FACILITATI FUNCTIONALE DE ORDINUL DOI

La capitolul despre facilitatile functionale ale creierului am vazut care sunt
posibilitatile tehnice ale creierului. Aici se vor folosi unele dintre aceste
posibilitati dar cu specificarea faptului ca, desi in fata unei situatii date
exista mai multe moduri de actiune ale creierului, un creier dat va folosi mai des
unele posibilitati si mai rar sau de loc altele. Pe baza acestor date s-ar putea
defini unii paramet