ile strainilor. Totusi, cei
mai multi ciini sar din modelul de paza in modelul prioritar de hrana daca va
primi hrana de la posibilii intrusi. Delfinii, in schimb, au o foarte buna
stabilitate in model si de acea noi ii percepem ca fiind cele mai inteligente
animale.

La oameni, lipsa de stabilitate in model este un defect major pentru integrarea in
societate. Un om fara stabilitate in model este un om pe care nu te poti baza.

XD3: Aceasta deficienta este o deficienta de principiu. Ea va fi introdusa la
inceput prin descriere. Astfel, creierul interactioneaza cu realitatea externa si
descopera, de exemplu, 3 elemente. Se va construi un model armonic cu aceste trei
elemente. Daca realitatea externa contine de fapt 4 elemente, elementul lipsa nu
poate fi detectat direct. Dupa citeva predictii gresite ale modelului cu 3
elemente, creierul va incerca sa corecteze modelul. Asta se poate face prin
atribuirea altor importantze elementelor sau relatiilor. Daca acest tip de
corectie reuseste, modelul "gresit" va continua sa aiba 3 elemente. Daca prin nici
o modificare a importantzei elementelor/relatiilor nu se obtin predictii corecte
atunci sa va pune problema constructiei unui nou model. Totusi, chiar daca un
model face predictii gresite, din analiza greselilor nu rezulta' direct care este
de fapt problema. Un model imagine se corecteaza in general prin multe metode, asa
cum am aratat, in fiecare caz modelul continuind sa fie armonic.

Putem sa definim deficienta de proiectare XD3A ca fiind incapacitatea de a
anticipa posibila omitere a unor elemente sau relatii, dintr-un model. Asta
trebuie inteles astfel: nu avem nici o garantie ca am descoperit toate elementele
si relatiile asociate unei sectiuni a realitatii externe dar suntem constienti ca
s-ar putea sa nu fi descoperit tot. In consecinta, o persoana care contracareaza
aceasta deficienta de proiectare va trata orice model cu precautie.

Daca realitatea externa are, in alt exemplu, 100 de elemente, modelul ar putea
face foarte des predictii foarte bune asociate realitatii externe. Dar daca
realitatea externa se schimba de la 100 la 101 elemente, corectarea modelului ar
putea fi o imposibilitate tehnica pentru creier. Corectarea modelului inseamna
abandonarea totala a modelului cu 100 elemente si constructia de la zero a noului
model cu 101 elemente. Aceasta sarcina poate fi atit de dificila incit sa
depaseasca capacitatea tehnica de reactualizar