ciate intre ele. Totusi, pentru a
nu complica acest text, vom folosi termenul GCL (General Communication Language)
atit pentru limba vorbita cit si pentru limba scrisa. Aceasta afirmatie este
corecta numai pentru zonele culturale care folosesc alfabete (vom reveni la
aceasta problema in cadrul unei aplicatii specifice).

In fata unui text, de exemplu, noi avem deja toate elementele explicitate sub
forma de cuvinte si avem GCL care le integreaza in mod logic.

Un mesaj este deci integrat de creier sub forma unui model simbolic. De data asta
stabilitatea se verifica prin logica. Un model trebuie sa fie logic pentru a fi
stabil (inteles).

Exemplu: Propozitia "marul cade din pom". Avem elementul simbolic "mar" si
elementul simbolic "pom". Relatia intre aceste elemente este data de verbul
"cade". Intrucit pe model imagine avem deja modelul unui mar care cade din pom,
acest model simbolic ["mar", "cade", "pom"] este dublat de un model imagine. In
acest fel, logica a aparut in actiunea de translatare a modelelor imagine in
modele simbolice. Odata ce un model imagine este stabil in baza legilor armoniei,
modelul simbolic asociat va fi stabil in baza legilor logicii. Aici, asa cum se
vede, avem o definitie implicita a logicii. Nu stiu daca se poate explica/defini
logica si in alt fel.

Se reaminteste ca stabilitatea unui model inseamna ca, oricare ar fi simularile
facute pe model, absolut toate trebuie obligatoriu sa reconfirme absolut toate
datele despre model.

In sectiunea care urmeaza voi prezenta in detaliu diferentele intre creierul
animal si uman, in baza unei ipotetice evolutii de la creierul animal la cel uman.

CREIERUL UMAN FATA DE CREIERUL ANIMAL

Desi procesul de interactie intre un creier si realitatea externa are loc pe baza
a doua functii independente (ale modelelor M si ale modelelor ZM), peste tot se va
vorbi despre acest proces ca si cind ar fi un singur proces. Asta este asa si
pentru a nu complica descrierea dar si pentru ca aceste doua procese (M-ZM) sunt
strins corelate.

Pentru orice fel de realitate externa, creierul va face un model imagine. Aceasta
functie este in principiu identica la oameni si la animale.

In realitatea externa se pot intilni foarte multe elemente asemanatoare.

De exemplu, un ciine ar trebui sa construiasca multe modele YM ale altor ciini cu
care trebuie sa interactioneze.

Aceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate im