dele cu bataie lunga. Din aceasta cauza termenii de "model cu bataie scurta" si
"lunga" trebuie intelesi doar in mod relativ, in functie de modelele ZM si ZAM
principale. Definitiile date mai sus respecta aceaste conditii.

Vom da in continuare o lista cu principalele tipuri de modele ale unui creier dat.

Modelele de tip ZAM sunt modele care se construiesc atit pentru nevoi imediate
cit si pentru ordonarea cu bataie lunga a activitatii unei persoane. Ele incep, de
exemplu, cu modele simple (a bea apa dintr-o cana) si se termina cu urmarirea unui
singur obiectiv timp de o viata. Ele sunt, in general, invariante sau cu
schimbari lente, conjuncturale sau de alta natura. Ele pot fi modele extrem de
conceptualizate, pina la a fi doar o colectie de principii generale de viata sau
modele complexe, specifice unui sigur tip de activitate sau orientate spre un
singur obiectiv concret.

Un model de tip ZAM poate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de
modele de tip ZAM, sub forma de elemente, pe care sa le activeze in functie de
evolutia realitatii si in functie de alti factori. Modelele secundare de tip ZAM
pot sa construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de tip ZAM, sub forma de
elemente ale lor. Aceasta facilitate, asa cum am aratat deja, este o facilitate
generala a oricarui creier. Modelele de tip ZAM pot fi modificate, in principiu,
de modele de tip ZM, in functie de informatiile primite de la alte modele M si ZM.

Modelele de tip AZM sunt modele de actiune directa. Desi creierul are o colectie
de modele AZM de tip concept, fiecare activare a unui astfel de model se face dupa
ce a fost particularizat prin simulare, functie de informatiile date de intrega
structura de modele ale creierului. Astfel, atunci cind mergem, fiecare pas este
facut numai dupa ce un model concept de tip ZAM a facut mai multe simulari ale
acelui pas, folosind modele AZM si a ales varianta optima. Dupa ce varianta optima
a fost aleasa, modelul ZAM particularizat va deveni activ in controlarea acelui
pas. Acest principiu general este folosit de creier la absolut orice activitate
care presupune actiunea asupra realitatii externe. Fara a simula pe model o
actiune, actiunea nu se poate face din principiu.

Singurele exceptii sunt legate de activarea PSM-ului. Gesturile "reflex", de
exemplu, sunt efectuate de modele specializate care se activeaza direct, fara
initializare si fara simulare prealabila a actiu