FREE BOOKS

Author's List




PREV.   NEXT  
|<   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113   114   115   116   117   118   119  
120   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   >>   >|  
idee este sustinuta si de observatia ca muzica europenilor (cei mai avansati in constructia de modele simbolice) este superioara oricarei alte muzici, din punctul de vedere al complexitatii. Daca de dau citeva sunete, creierul va face automat un Model-poveste (S-M Story- Model) si va incerca sa prezica aparitia sunetelor viitoare. Uneori predictia se adevereste alteori nu. Daca predictia se adevereste prea des, impresia poate fi descrisa cu cuvinte cum ar fi "plictiseala", "monotonie", "enervare" etc. Atunci cind predictia nu se adevereste, exista posibilitatea de a fi o foarte mare diferenta intre predictie si IR (atunci sunetele nu sunt percepute ca fiind corelate) sau sa fie o diferenta "acceptabila" (sunetele sunt considerate corelate dupa modificarea usoara a algoritmului de generare a acelei secvente). Corelatia este asociata cu capacitatea de a genera o secventa pe baza unui algoritm. O secventa de sunete poate fi memorata si fara algoritm dar atunci acea colectie de sunete nu mai este considerata ca fiind muzica pentru ca sunetele nu mai sunt corelate. Daca diferenta intre predictie si IR este "acceptabila" (algoritmul de generare poate fi modificat pentru a include si noile date), este posibil ca elementul cel nou sa fie adaugat la S-M si se incearca o noua predictie. Fenomenul se repeta de oricit de multe ori. Aceasta activitate automata poate sa produca o stare pozitiva asupra creierului, care se poate numi "placere" (predictiile se adeveresc, in mod constant, cu o probabilitate ridicata iar cele care nu se adeveresc sunt, printr-o modificare acceptabila de algoritm intern, acceptate si ele). Ea se poate incadra, in general, in ceea ce numim in mod curent ca fiind "muzica". Uneori muzica este atit de accesibila incit putem avea impresia ca de fapt ea a fost "descoperita" (nu compusa). Pentru cunoscatori, Mozart da impresia ca a "descoperit" muzica in unele lucrari muzicale (Sonata Facile, pentru pian, de exemplu). Tot de aici rezulta' ca o muzica perfecta poate fi plictisitoare. Tot la Mozart se pot intilni secvente care, la o ascultare superficiala, pot sa produca o stare de plictiseala, desi ele pot fi secvente dintre cele mai frumoase din intreaga istorie a muzicii. Sa rezumam pina aici: o secventa de sunete poate fi asociata cu temenul "muzica" daca sunetele acelei secvente sunt percepute ca fiind corelate. Corelatia poate fi implicita (asa cum se intimpla in muzica c
PREV.   NEXT  
|<   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109   110   111   112   113   114   115   116   117   118   119  
120   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   >>   >|  



Top keywords:
muzica
 

sunete

 

sunetele

 

secvente

 

corelate

 

predictia

 

algoritm

 

acceptabila

 

impresia

 

diferenta


predictie
 

secventa

 
adevereste
 

pentru

 

asociata

 

plictiseala

 

adeveresc

 

produca

 

Corelatia

 

atunci


percepute

 
generare
 

acelei

 

Mozart

 
Uneori
 

placere

 

curent

 
asupra
 

pozitiva

 

creierului


ridicata

 

Aceasta

 

general

 

intern

 

automata

 

acceptate

 

constant

 

probabilitate

 

predictiile

 
printr

modificare

 
incadra
 
activitate
 

compusa

 

dintre

 

frumoase

 

intreaga

 

superficiala

 

ascultare

 

perfecta